CHEMARE LA RUGĂCIUNE GLOBALĂ

30 MARTIE 2020

Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc! Şi nu-I daţi răgaz, până nu va aşeza din nou Ierusalimul şi-l va face o laudă pe pământ. — Isaia 62:6-7

Biserica lui Dumnezeu are o însărcinare strategică dublă - să se roage lui Dumnezeu și să predice oamenilor evanghelia lui Isus Cristos. Adesea ne concentrăm asupra lucrării pe care o facem pentru Domnul pentru a ajunge la oameni, dar lucrarea de rugăciune a bisericii este de fapt mult mai importantă. Situația actuală de pe pământ este un apel către toți sfinții din recâștigarea Domnului ca să se ridice pentru a îndeplini funcția neglijată a bisericii: să coopereze cu Dumnezeu în rugăciune pentru promovarea intereselor Sale pe pământ. În acest scop, rugăm sfinții din bisericile de pe întregul glob să se înscrie pentru un interval de cincisprezece minute în fiecare zi, începând cu 1 aprilie pană la 21 aprilie 2020, pentru a se ruga în mod individual sau împreună cu alții. Vom oferi câteva sugestii cu privire la subiectele de rugăciune, dar mai întâi haideți să intrăm într-o înțelegere fundamentală a tipului de rugăciune de care are Domnul nevoie.

De prea multe ori ne gândim la rugăciune ca fiind ceva ce facem doar atunci când suntem conștienți de o anumită nevoie spirituală sau o nevoie practică sau când vrem să realizăm ceva pentru Domnul într-un mod de slujire, fie personal, împreuna cu alții, sau ca biserică. Rugăciunea pentru aceste lucruri este legitimă și chiar necesară, dar rugăciunile cele mai înalte și cele mai profunde din Noul Testament sunt, în primul rând, pentru lucrarea lui Dumnezeu în sfinți și pentru mișcarea Sa pe pământ (Filipeni 1:9-11; Efeseni 1:15-23; 3:14-21; Fapte 4:24-31; Efeseni 6:18-20; Coloseni 4:2-4). Rugăciunea de mijlocire ține de colaborarea cu Cristos în slujba Sa cerească. O astfel de rugăciune este apogeul servirii bisericii față de Cristos. El, în calitate de Mijlocitor ceresc, are nevoie ca oamenii Săi de pe pământ să răspundă dorinței Sale. Matei 18:18 spune: „Cu adevărat îți spun: Orice veți lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer”. Fratele Watchman Nee ne-a ajutat să vedem din acest verset că Dumnezeu din ceruri așteaptă ca biserica să-I execute voia pe pământ prin rugăciune. Ceva poate să fi fost legat sau dezlegat în ceruri, dar numai prin rugăciunea bisericii poate fi legat sau dezlegat pe pământ.

Cartea Apocalipsa ne arată administrarea divină a lui Dumnezeu în finalizarea de către El a acestei epoci. În această carte nu vedem bisericile desfășurând atâtea activități. Mai degrabă, vedem rugăciunea în legătură cu mișcarea guvernamentală a lui Dumnezeu. Rugăciunile sfinților sunt prezente în scena din cer la înălțarea lui Cristos și la deschiderea sulului economiei lui Dumnezeu (Apocalipsa 5:8). Dumnezeu răspunde la strigătul sfinților martirizați (6:9-10) cu deschiderea sigiliului al șaselea, care marchează începutul marelui necaz (v. 12-17). După ce Cristos ca „un alt înger” oferă rugăciunile sfinților cu El Însuși ca tămâie înaintea tronului, focul este aruncat pe pământ si este urmat de calamități supranaturale, marcând astfel începutul judecății lui Dumnezeu asupra pământului și a locuitorilor săi (8:3-5). În fiecare caz, rugăciunile menționate au o semnificație dispensațională și Îi permit lui Dumnezeu să‑Și îndeplinească administrarea.

Domnul dorește să încheie această veac și să‑Și stabilească împărăția pe pământ (Apocalipsa 11:15; 12:10). El așteaptă ca un număr adecvat de credincioși să fie pregătiți ca Mireasă și armată a Sa (Apocalipsa 19:7, 14). Acum, mai mult ca niciodată, ar trebui să-L implorăm pe Tatăl conform cu Matei 6:9-10, pentru ca numele Său să fie sfințit, Împărăția Lui să vină și voia Lui să fie făcută pe pământ. Pe de o parte, pandemia care în prezent face ravagii peste tot în lume este un avertisment din partea Domnului către națiuni. Pe de altă parte, este un apel din partea Domnului către poporul Său pentru a îndeplini planul Său de a fi una cu Cristosul înălțat la altarul tămâierii și de a se potrivi cu mijlocirea Lui.

Biblia ne arată că rasa creată a lui Adam, rasa chemată a lui Avraam, și biserica, un întreg, nu au reușit să coopereze cu Dumnezeu pentru ca El să‑Și poată îndeplini scopul. Din acest motiv în Apocalipsa 2 și 3 Domnul a chemat biruitori. Trebuie să ne dăm seama că mișcarea lui Dumnezeu depinde de biruitori și o caracteristică cheie a biruitorilor este rugăciunea lor. Sfinții martirizați care strigă sub altar în Apocalipsa 6 devin copilul de parte bărbătească biruitor din capitolul 12, iar când acesta este ridicat la cer, Satan este aruncat jos (12:5, 9). Un aspect al recâștigării Domnului astăzi este acela de a produce biruitori care vor coopera pe deplin cu Domnul, pentru ca scopul Său să fie îndeplinit și ca El să Se poată întoarce. Trebuie să fim acei biruitori care se roagă la altarul de tămâie din casa lui Dumnezeu pentru a corespunde cu Cristos, Marele nostru Preot, și să coopereze cu Dumnezeu rugându-se pe pământ cu ceea ce vine din tronul Său.

Sfinții din bisericile aflate în recâștigarea Domnului ar trebui să aspire cu toții să fie biruitori. Cu toate acestea, trebuie să ne dăm seama că astfel de războinici spirituali nu sunt produși peste noapte. Trebuie să ne zidim capacitatea de rugăciune și de luptă. Credem că restricția fără precedent sub care mulți dintre noi ne aflăm este sub suveranitatea Domnului pentru a ne oferi posibilitatea de a ne recâștiga și ridica atât viața noastră de rugăciune personală, cât și cea corporativă. Dacă citiți cu atenție Noul Testament, vă veți da seama că posibilitatea apostolului Pavel de a sluji din închisoare era destul de limitată, însă el s-a rugat mult. În mod asemănător, fratele Nee și-a desfășurat slujba publică timp de treizeci de ani, dar în timp ce a fost în închisoare în ultimii douăzeci de ani ai vieții sale, nu a putut să slujească decât într-un mod limitat pentru cei din jurul său. Totuși, în acea perioadă din închisoare, el a putut să se alăture Cristosului mijlocitor într-o slujbă de rugăciune ascunsă.

Suntem obișnuiți să vedem toate proviziile lui Dumnezeu, rezerva bogată a Duhului și bogățiile pe care le-am primit din această slujbă ca sursa spirituală pentru creșterea noastră în viață pentru zidirea bisericii. Acest lucru nu este greșit, dar ar trebui să ne dăm seama că toate aceste lucruri sunt și pentru a ne întării pentru a duce la îndeplinire slujba de importanță capitală a rugăciunii bisericii. Trebuie să citim Biblia, să cunoaștem ungerea și să fim hrăniți de slujba veacului, astfel încât să știm să ne rugăm în conformitate cu voia lui Dumnezeu și nu cu a noastră. Cu toții vrem să avem prezența Domnului, dar ar trebui să ne dăm seama că promisiunea Domnului de a fi alături de noi atunci când ne adunăm în numele Lui este în contextul a două sau trei persoane care oferă rugăciune de legare și dezlegare în armonie unul cu celălalt și cu voia lui Dumnezeu (Matei 18:18-20).

În cele din urmă, pe măsură ce ne alăturăm Domnului în rugăciune, trebuie să ne amintim de rugăciunea lui Solomon în 1 Împărați 8:48, în care a vorbit despre poporul lui Dumnezeu care se roagă lui Dumnezeu spre țara sfântă, simbolizându-L pe Cristos drept porție repartizată poporului Său de către Dumnezeu; spre cetatea sfântă, însemnând Împărăția lui Dumnezeu în Cristos; și spre templul sfânt, însemnând casa lui Dumnezeu, biserica, pe pământ. Acest lucru indică faptul că Dumnezeu va asculta rugăciunea noastră atunci când rugăciunea noastră către Dumnezeu este spre Cristos, Împărăția lui Dumnezeu și casa lui Dumnezeu ca țel în economia eternă a lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că, indiferent pentru cine ne rugăm, rugăciunile noastre ar trebui să fie îndreptate către interesele lui Dumnezeu pe pământ, Cristos și biserica, pentru împlinirea economiei Sale.

Frați si surori, trebuie să înaintăm. Ar trebui să fim hotărâți în aceste zile pentru a zidi această slujbă de rugăciune, atât individual, cât și împreuna cu alții. Toate deficiențele noastre, individuale sau corporative, pot fi trasate înapoi la lipsa rugăciunii. În prezent, este posibil să nu putem să ne rugăm cu tărie sau pentru foarte mult timp, însă restricțiile cu care ne confruntăm ne oferă o cale de a ne zidi capacitatea de rugăciune dacă avem o minte de a persevera. Mai mult, deși s-ar putea să fim izolați fizic, Domnul ne-a oferit o cale prin tehnologia modernă pentru a ne putea încă ruga împreună. Pentru a profita de această oportunitate, trebuie să ne gestionăm timpul și să ne exersăm pentru a ne ruga în mod regulat.

Sfinții din bisericile aflate în recâștigarea Domnului nu au fost niciodată atât de pregătiți pentru a intra într-o asemenea rugăciune. Astăzi, mai mult decât oricând, există un singur acord puternic și o omogenizare bogată între conlucrători și între bisericile de pe pământ. Ne putem ruga cu adevărat ca un singur Trup, chiar și ca un om nou, unit cu Cristos, Capul nostru înălțat. Împreună, să îmbrăcăm întreaga armură a lui Dumnezeu pentru a sta împotriva conducătorilor și autorităților întunericului și a forțelor spirituale ale răului din locurile cerești. Să continuăm neîncetat să ne rugăm în orice moment și în orice loc pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ.

Prin urmare, pentru a răspunde nevoii în această conjunctură crucială, apelăm la toți sfinții de pe fiecare continent, din orice națiune și localitate în recâștigarea Domnului să participe la această slujbă de rugăciune cu veghere și seriozitate. În mod specific, este speranța noastră ca mulți să participe la această rugăciune globală zi și noapte, ca străjeri desemnați pe zidurile Ierusalimului (Isaia 62:6) pentru aceste 21 de zile și până când va exista laudă pentru El pe întreg pământul!

Fumul de tămâie s-a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. Apoi îngerul a luat cădelniţa, a umplut-o din focul de pe altar şi l-a aruncat pe pământ. Şi s-au stârnit tunete, glasuri, fulgere şi un cutremur de pământ. — Apoc. 8:4-5