Scrisoarea lucratorilor 29 aprilie 2020

29 aprilie 2020

Dragi sfinți,

Cât Îi mulțumim Domnului pentru aprovizionarea Lui abundentă pentru bisericile și sfinții din recâștigarea Sa, care le-a permis multora să mijlocească în ultima lună ca un singur om. Nu a existat niciodată o astfel de rugăciune globală și continuă în istoria recâștigării Sale. Deși simțim să încheiem această osteneală coordonată pe 30 aprilie, sperăm în Domnul că aceasta nu va fi doar o perioadă de rugăciune, ci că ne va susține pe toți pentru a continua să avansăm în viața noastră personală de rugăciune și în slujba corporativă de rugăciune a bisericii.

Credem că fiecare sfânt care și-a asumat această povară a câștigat o anumită realizare a stăruinței necesare rugăciunii de mijlocire (Col. 4:2). Acest lucru se datorează faptului că pe tărâmul nevăzut, există un război între Dumnezeu și inamicul său, Satan. Desigur, scopul lui Dumnezeu va fi îndeplinit în cele din urmă, dar cât de repede se întâmplă acest lucru și cine pare să câștige bătălia la un moment dat depinde de cât de mult poporul lui Dumnezeu cooperează cu El în rugăciune. Satan știe acest lucru, așa că el caută prin toate mijloacele să ne frustreze rugăciunea. De fapt, pentru că întregul curent al acestei epoci este împotriva rugăciunii noastre, fratele Lee ne-a spus: „Perseverarea în rugăciune este asemeni vâslirii într-o barcă împotriva curentului. Dacă nu perseverezi, vei fi purtat la vale de curent. Fără îndoială, a persevera în acest fel, fie în vâslit, fie în rugăciune, necesită foarte multă energie” (Studiul-viață Coloseni, pag. 568). Din această cauză, avem nevoie de împuternicirea Domnului (Efeseni 6:10).

Fratele Lee a dat câteva sfaturi practice care să ne ajute să perseverăm în rugăciune. În primul rând, ne-a însărcinat să avem tranzacții amănunțite cu Domnul și chiar să facem un legământ cu privire la viața noastră de rugăciune. Un astfel de legământ exprimă aspirația noastră de a fi o persoană care se roagă, recunoscând totodată că avem nevoie de Domnul pentru a ne face capabili să fim credincioși pentru a ne îndeplini legământul. În al doilea rând, trebuie să punem deoparte una sau mai multe perioade definite în fiecare zi pentru a ne ruga (Dan. 6:10). Ar trebui să considerăm rugăciunea cel mai important lucru și să nu permitem vreunui lucru să ne fure sau să ne întrerupă rugăciunea. În al treilea rând, trebuie să fim atenți la vorbirea noastră în viața noastră de zi cu zi, întrucât vorbirea neglijentă ne diminuează duhul nostru de rugăciune (Efes. 4:29-30; vezi 1 Tes. 5:19 și nota de subsol). În al patrulea rând, trebuie să ne folosim duhul, să ne exercităm voința, să ne liniștim mintea și să ne reglăm emoțiile pentru a ne ruga în mod potrivit (Efeseni 6:18; 2 Tim. 1:7; 1 Pet. 4:7). În al cincilea rând, experiența ne învață că rugăciunea cu un tovarăș ne ajută să dezvoltăm mai multă consecvență în rugăciunea noastră (a se vedea Studiul-viață Coloseni, pp. 569-571, și Studiul-viață Efeseni, pp. 538-541, pentru mai multe detalii ale acestor practici utile).

Exersarea de a ne ruga într-un asemenea mod are beneficii extraordinare. Ne determină să fim contopiți cu Domnul, astfel încât să devenim o reproducere a Lui ca om al rugăciunii (Mat. 14:23; Marcu 1:35; Luca 5:16). Ne determină să ne gândim la lucrurile de sus, în loc de a ne gândi la lucruri pământești legate de propriile noastre interese (Col. 3:2). Acesta ne permite să ne alăturăm slujbei de mijlocire a Cristosului înălțat pentru interesele lui Dumnezeu pe pământ (Rom. 8:34; Evrei 7:25). Această rugăciune de mijlocire, care este în Cristos și cu Cristos ca tămâie, nu este „rugăciune pentru noi înșine, ci rugăciune pentru îndeplinirea administrației divine, pentru distribuirea harului alimentator al lui Dumnezeu și pentru biserici și sfinți. O astfel de rugăciune este o tămâie aromată pentru Dumnezeu — ea Îi îndeplinește scopul, Îi satisface dorința și Îi încântă inima” (Exod 30:7, nota de subsol 1). Mai mult, pe măsură ce înaintăm spre tronul harului în rugăciune, primim îndurare și găsim har pentru ajutor în vreme de nevoie (Evrei 4:16). Rugăciunea noastră va aduce binecuvântare pentru noi înșine, pentru bisericile noastre și pentru națiunile noastre.

Indiferent dacă, în estimarea noastră, am avut succes sau faliment în rugăciunea noastră din ultimele treizeci de zile, trebuie să înaintăm și să avansăm din acest punct înainte. Îi încurajăm cu tărie pe toți sfinții să ia cele treizeci de poveri de rugăciune sugerate pe unceasinglypray.org și să se roage din nou asupra lor în cursul lunii mai. Credem că dacă vă întoarceți să vă rugați asupra acestor treizeci de articole și asupra versetelor care le însoțesc, vă vei da seama că mai există multe lucruri care necesită mijlocirea noastră continuă. Domnul să-Și întărească recâștigarea și să facă din noi casa Lui de rugăciune (Marcu 11:17). Să Îl lăudăm pe Marele nostru Preot îndurător și credincios, care este mai înalt decât cerurile (Evrei 2:17; 7:26) și care ne aduce la unitatea cu El în slujba Sa cerească de mijlocire (Iacov 5:17 și nota de subsol).

Frații voștri în Cristos,

Lucrătorii din recâștigarea Domnului